O casa construita in 1972 pe o colina din Vernate, Elvetia, cu vedere la Lacul Lugano. Caramida aparenta, cadru din lemn expus, acoperis asimetric. Si trei culori din paleta lui Le Corbusier, aplicate in lac lucios. Arhitectul Enrico Sassi a renovat aceasta casa fara sa schimbe nimic din ce a facut-o speciala — si a schimbat tot ce o facea sa para obosita.
Trei culori din 1959 care au schimbat totul
Paleta Les Couleurs a lui Le Corbusier a fost lansata in 1931 si extinsa in 1959. Enrico Sassi a ales trei culori din editia din 1959: Bleu Outremer 59 — un albastru care seamana cu cel preferat de artistul francez Yves Klein —, Le Jaune Vif si Blanc Ivoire. Toate trei au fost aplicate in lac lucios, care amplifica luminozitatea si creeaza un contrast puternic cu caramida bruta si lemnul natural.
Logica e simpla: albastrul pentru usi si peretii despartitori din spatiile de zi, galbenul pentru dormitoare, albul pentru bai. “Ideea era sa mentin paleta originala, dar sa schimb intensitatea si luminozitatea”, explica Sassi. “Sunt deosebit de mandru de noul albastru. Da multa viata si bucurie si se combina armonios cu culoarea caramizii.”
Renovare cu respect: nimic nu s-a schimbat, totul s-a imbunatatit
Cuplul din Zurich care a comandat renovarea ii cunostea pe proprietarii originali — ceea ce a crescut dorinta de a respecta designul initial. Planul a ramas intact: bucataria si zona de living-dining in fata, doua dormitoare si bai la jumatate de nivel in spate.
Renovarea s-a concentrat pe performanta energetica: pompa de caldura aer-apa in locul sistemului vechi pe gaz, izolatie suplimentara sub placa de beton, ferestre cu geam dublu termoizolant pastrand ramele originale din lemn. Singura exceptie: baia, unde ferestrele au trebuit inlocuite complet.
Bucataria din otel inoxidabil si textilele Marimekko
Bucataria era cel mai in nevoie de modernizare. Sassi a ales otelul inoxidabil — un material care “poate disparea, reflectand culorile din jur”. Contrastul cu caramida si lemnul e deliberat si eficient. Perdelele din textile Marimekko — inclusiv celebrul print Unikko al Maijei Isola din 1964, in versiunea albastra — adauga un strat de personalitate.
Mobilierul e o colectie de clasice: rafturile String ale lui Nils Strinning din 1949 in rosu, galben si albastru, lampile Panthella ale lui Verner Panton din 1971, scaune si mese daneze din lemn. Nu e o casa de muzeu — e o casa in care cineva chiar traieste, inconjurat de obiecte frumoase si de vederea Lacului Lugano.
